Despre existența comunei Budila se pomenește în cartea „Székely Zöld". Această lucrare cuprinde ca dată anul 1211 care marchează venirea Cavalerilor Teutoni în părțile Depresiunii Bârsei, unde s-au așezat ca locuitori stabili. Venirea acestora a facut ca locuitorii Budilei să se retragă spre regiunea deluroasă, pe Valea Ducșoarei, la circa 2 km spre est de actuala vatră a comunei.
În anul 1214, după năvălirea tătarilor, regele Ungariei, Adalbert al IV-lea a donat teritoriul Budilei logofătului Dumitru din Prejmer. În anul 1332 comuna figurează sub numele de Buduli, aparținând din punct de vedere administrativ de Sfântu Gheorghe. Nu se cunoaște în ce imprejurări și de către cine a fost donată comuna voievodului Transilvaniei în anul 1405.
Cel mai vechi document cunoscut care atestă existența comunei îl constituie un sarcofag pe care este gravat textul următor: „TUMULUS GENEROSI D. CLEMENTIS BELDI DE UZON TRIUM SEDIUM SICULICALIUM SEPSI KISDI ET ORBAI SUP ..... REGIUS CAPITENEUS ........... VERO EXPEDITONIBUS VICTO .... RELI .... PROPG ...... STADIO AETATIS XXX ..... 1677.D.6.FEBR."
Referitor la originea denumirii comunei, cuvântul BUDILA este de origine slavă și înseamnă: plantă înțepătoare, iritantă.
Comuna Budila este legată de unele evenimente istorice din trecutul poporului și anume: în anul 1599 Mihai Viteazul, trecând munții prin trecătoarea Buzău spre Transilvania, la ieșirea din Valea Teliului populația din Budila i-a ieșit înainte, aducându-i daruri în semn de supunere.
În jurul anului 1612 cetatea din Budila a fost distrusă pânî la temelie. Mai târziu a fost reclădită, într-un stil mai frumos și mai pompos, devenind cuibul lui Beldi Pal.
Perioada aceasta este marcată de o serie de războaie dintre feude ceea ce îl determină pe Beldi Pal să părăsească cetatea Budila atunci când Mikes Kelemen trimite trupele pentru a cuceri proprietatea lui Beldi.
O versiune legată de aceste războaie dintre nobilii feudali, arată că Beldi Pal, pentru a induce în eroare dușmanii, a pus invers potcoavele calului, pentru ca aceștia să nu-și dea seama în ce direcție a fugit. Plin de manie ca nu l-a putut prinde, Mikes Kelemen distruge fără milă frumoasa cetate pana la temelii. Există păreri că cetatea din Budila ar fi fost legată prin niște tunele subterane de cetatea din Brașov. Aceste pasaje subterane s-au păstrat până astăzi, situându-se la câțiva metri sub locația școlii.